Istoric. Originea satului Posmuş se pierde în negura istoriei. La început, în aceste ţinuturi exista o pădure care se întindea între Şieu şi Teaca. Prima menţiune documentară este din 1228.
Pe timpul Mariei Tereza s-a înfiinţat o gardă de pază şi o închisoare pentru cei fugiţi de pe moşii, care erau prinşi şi condamnaţi la moarte. Închisoarea era păzită de un bătrân, un moş, iar postul lui se numea „post de moş”, deci post-moş, care a devenit denumirea aşezării – Posmoş.
Din anul 1319, ajunge în posesia mai multor familii nobile, ultima fiind Teleki, cu numele de nobil-grof, care a adus iobagi români ţinuţi lângă curte, apoi i-a împroprietărit cu pământ ajutându-i să-şi construiască o bisericuţă din lemn de stejar. Odată cu venirea saşilor, aşezarea a primit denumirea de „Passbusch”, iar mai târziu „ Pashuch” după cărţile poştalioanelor, care se schimbau aici în drum spre Teaca, Reghin şi Târgu Mureş. Pe lângă bisericuţă s-a ridicat şi o şcoală.
În anul 1720, Posmuşul număra 467 de suflete, iar în timpul conscripţiei Ep. Klein, număra 200 de suflete. Şcoala avea 44 de elevi: feciori 18 şi fete 26. Cu ocazia renovării Castelului Grofului a fost găsită o ţiglă cu inscripţia anului 1480 de către Hăbălău Iacob – al lui Ştefan, iar în spatele curţii se află un stejar cu diametrul de 2 m, datând de peste 500 de ani. Pe locul zis „Capişte” a fost primul cimitir şi o capelă românească ortodoxă. La 28 mai 1831, parohia Posmuş a fost vizitată canonic de Ep. Lemely.
În anul 1910 a fost construită o nouă biserică din cărămidă, având ca preoţi slujitori: Popa Toader, preotul Simion Pop, preotul Dumitru Moldovan, preotul Teodor Moldovan, preotul Timari Ioan, preotul Nicolae Vovea, preotul Ioan Boca, preotul Valer Candea, preotul Victor Cotoc, preotul Petru Dobreanu, preotul Ilie Donisă, preotul Nicolae Marcu şi preotul Ioan Moldovan din anul 1974.
Sub păstorirea preotului Ilie Donisă, între anii 1961-1965 s-au efectuat unele lucrări de renovare la biserică, ea fiind sfinţită de P.S. Sa Episcop Teofil Herineanu. Din anul 1974 parohia a fost păstorită de către preotul paroh Ioan Moldovan, sub îndrumarea căruia s-au efectuat următoarele lucrări: În anul 1976 s-a împrejmuit curtea bisericii; În anul 1983 s-a refăcut în totalitate acoperişul şi s-a acoperit cu tablă; În 1984 s-a dat jos tencuiala şi s-a refăcut în terasit; În anul 1985 s-au refăcut boltele, pereţii au fost pregătiţi pentru pictură, lucrare executată în tehnica „tempera grassa” de către pictorul Ţâra Aurel din Gledin, între anii 1986-1990; În 1993 s-au înlocuit icoanele de pe iconostas.
În ziua de 4 iulie 1993, biserica a fost resfinţită de Prea Sfinţia Sa dr. Irineu Pop Bistriţeanul, Episcop Vicar al Vadului Feleacului şi Clujului, însoţit de un sobor de preoţi.
La 25 martie 2009 preotul Moldovan Ioan a trecut la cele veşnice.
De la 1 mai 2009, Parohia Posmuş este păstorită de preotul Iacob Marga, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se ocupă de problemele spirituale şi administrativ-gospodăreşti ale parohiei.
În anul 2010 Posmuşul deţine 160 familii; 540 de suflete.
Greco-catolici: 16 suflete. Evanghelici: două suflete. Parohia Posmuș, având hramul bisericii: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”; construită în anul 1910; cu pictură executată de către pictorul Aurel Țâra, restaurată în anul 2016 de către pictorul Ștefan Cocean; cu un număr de 580 credincioși; preot paroh Marin Lărgean.
Date biografice: Pr. Marin Lărgean, s-a născut în data de 24.12.1979, în localitatea Beclean, jud. Bistrița-Năsăud.
Studii:
-Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, promoția 1999;
-Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea, promoția 2004.
Hirotonit preot de către IPS Mitropolit Andrei, în data de 16.02.2014, pentru parohia Posmuș, protopopiatul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud.