Satul Ghinda este aşezat pe un pârâu care îi poartă numele. Acest pârâu, în centrul satului se bifurcă în două, încât s-ar părea că formează litera X. Casele sunt aşezate pe ambele părţi ale pârâului, aşa că şi satul are forma literei X. Spre sud este o culme de deal mică, numită Cânepi, ce o desparte de versantul Văii Budacului. Spre nord este o culme înaltă, terminată cu un pisc mai mic împădurit cu stejari, numit Capişte. Dacă priveşti de pe şesul Orheiului, cele două culmi despărţite de pârâul Ghinda se pare că se contopesc. Spre vest este oraşul Bistriţa, legat de Ghinda cu un drum de-a lungul pârâului, numit Valea Ghinzii, singura cale de acces în Ghinda.
Numele de Ghinda vine de la pădurile mari de stejar, care se aflau în jurul satului şi care, cu timpul, au fost tăiate şi transformate în terenuri arabile şi apoi în livezi.
Locuitorii satului, până în anul 1944, erau în majoritate saşi, satul se numea Windau. Românii care existau în Ghinda nu aveau pământ, ei fiind păstori la vitele saşilor. În anul 1896, românii şi-au făcut clopotniţă, în care au aşezat un clopot mare adus de la Bistriţa. Acest clopot era tras în duminici şi sărbători, iar la biserică mergeau în Bistriţa.
După 1920 au primit dreptul să aibă un delegat în Consiliu Comunal. La această dată existau 17 familii de români care au primit în mijlocul satului teren pentru zidirea unei biserici. Construirea bisericii a început în 1928 şi a fost finalizată în 1937. Începând de la această dată, tot a treia duminică venea câte un preot de la Bistriţa pentru săvârşirea Sfintei Liturghii.
În anul 1940, Ghinda, împreună cu satul Jelna s-au rupt de Bistriţa şi au format parohia Ghinda cu filia Jelna, având ca preot pe părintele Iuliu Sonea. În anul 1944, după ce saşii au plecat, au fost aduşi colonişti pentru ocuparea caselor. În anul 1947 a fost numit ca preot Leontin Stejerean, care în 1948, împreună cu credincioşii, au trecut de la religia catolică la cea ortodoxă.
Din anul 1991 parohia a fost preluată de către preotul Vasile Sămărtean, sub îndrumarea căruia s-a renovat biserica în exterior şi s-a acoperit cu tablă. S-a construit un altar de vară în curtea bisericii, s-au făcut geamuri termopan, iar în anul 2005 a avot loc resfinţirea bisericii de către P.S. Vasile Someşanul, înconjurat de un sobor de preoţi.
Preot paroh,
Vasile Sămărtean
Parohia Ghinda, având hramul bisericii: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în anul 1937; cu un număr de 960 credincioși împreună cu filia; preot paroh Virgil Sămărtean.
Filia Jelna, având hramul bisericii: „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”; construită în anul 2015.
Date biografice: Pr. Virgil Sămărtean, s-a născut în data de 13.03.1959, în localitatea Valea Ungurașului, jud. Cluj.
Studii:
-Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul U.B.B. Cluj-Napoca, promoția 1998.
Hirotonit preot de către IPS Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, în data de 01.01.1990, pentru parohia Poiana Aiudului, protopopiatul Aiud, jud. Alba, unde a activat până la data de 01.01.1993 când a fost transferat la parohia Sorostin, protopopiatul Mediaș, jud. Sibiu. Cu data de 01.01.2016, a fost transferat la parohia Ghinda, protopopiatul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud.
FILIA JELNA
Satul Jelna este aşezat pe valea Budacului, la distanţă de 6 km de oraşul Bistriţa, pe şoseaua Bistriţa-Budac. Până în toamna anului 1944, satul era locuit de saşi, având numai câteva familii de români. După plecarea saşilor, în toamna aceluiaşi an, satul a fost colonizat cu români veniţi din diferite părţi, majoritatea fiind din Sebiş şi de pe Valea Someşului.
Parohia datează din anul 1928, data binecuvântării bisericii. Până la această dată, în Jelna nu se făcea nici un serviciu religios, credincioşii mergeau în Bistrita la biserică. În anul 1926 românii au primit un teren pentru zidirea unei biserici, care a fost finalizată în anul 1928. În luna octombrie, 1948, parohia a trecut la cultul ortodox. În anul 1954, biserica a fost reparată, atât în exterior cât şi în interior, sub conducerea preotului paroh Stejerean Leontin, iar în 17 octombrie 1954 a fost sfinţită de către P.S. Episcop Nicolae Colan.
Din anul 1991, parohia a fost preluată de preotul Vasile Sămărtean, sub îndrumarea căruia s-a renovat biserica în exterior, s-a pictat pridvorul bisericii, s-au pus geamuri termopan, s-a schimbat mobilierul în interiorul bisericii. În anul 1999, biserica a fost resfinţită de către P.S. Episcop Vasile Someşanul, împreună cu un sobor de preoţi.
În urma întrunirii Consiliului Parohial împreună cu preotul paroh Vasile Sămărtean, s-a hotărât construirea unei noi biserici în centrul satului. În data de 27 august 2006 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică de către P.S. Episcop Vasile Someşanul. Apoi, în toamna anului 2006, s-au început lucrările noii biserici. Biserica este construită cu o arhitectură în stil grecesc, cu demisol, parter format din naos, pronaos şi altar. În momentul de faţă, biserica este ridicată, acoperită şi tencuită în exterior, având hramul Sfântul Ilie.
preot paroh, Vasile Sămărtean