Domneştiul este atestat arheologic ca existând în ,,Cultura Cucuteni”, cea mai veche din Europa. Prin decretul regal nr. 2465, din 25 septembrie 1925, zona Domneşti-Măgurele a fost numită ,,Cucuteni pe Şieu”. Din această perioadă datează statuia numită ,,Idolul tăcerii”, descoperită în ,,Râpa cu păpuşi”, azi fiind expusă în centrul curţii Muzeului Judeţean Bistriţa.
Este bine reprezentată, prin vetre de locuire în hotarele satului şi epoca bronzului, (Cultura Wietenberg şi Sărata-Monteoru), precum şi cea a fierului, care debutează odată cu revenirea aici a indoeuropenilor războinici, dacii costoboci, sub stindardul totemic al unui animal de pradă, în special lupul.
Domneştiul, acest sat pontifical- împărătesc, numit în vechime Bileag (,,Blak-bilak” şi ,,Villa pontificalis salinae, Bilak”), este cel mai vechi sat al judeţului Bistriţa-Năsăud. Poularea din vechime a zonei se datorează zăcămintelor de sare de la Slatini.
Două altare romane, închinate lui Juppiter Cel Bun şi Mare şi zeiţei Terra Mater, au fost decoperite în incinta fostei colonii romane din Domneşti. Romanii i-au zis Blak-Villak-ului, Neridon.
Numele Blak-Villak înseamnă în sanscrită ,,Lupi negri”, nume războinic al nobilior şi regilor daci ,,tarabostesii”, ,,bessi” (preoţii daci), ,,pileaţii”, ,,avii” (părinţii) sau ,,moesii” (moşii). Herodot spune că ,,tracii merg la luptă purtând pe umeri şi cap piei de lup”. (Herodot, Istorii, VII). Bileagul a purtat numele dacic (indo-european) din antichitate, deşi cercetătorii istoriei locale atestă satul abia începând cu anul 1264, momentul venirii coloniştilor saşi, ca ,,Blak”, ,,Billak”, sau ,,Villa pontificalis”. Numele coloniei romane de la Domneşti, atestată epigrafic în anul 261 d.Hs, pe unul dintre altare, era ,,Neridon.”
În limba latină ,,nero”, ,,neri” înseamnă ,,negru”, ,,negri”, fiind sinonim cu dacicul ,,Blak-bilak” (Lupul negru). De aici vine şi numele de ,,vlak”, ,,vlah”, sau ,,valah”)”, iar ,,don” însemnă în latina provincială, ,,domn”. În traducere ,,neridon” înseamnă: ,,Domn Negru”, cu totem (stemă, steag) lupul. ,,Nerii donii” sau ,,Doni neri”, au dat şi numele getic al Dunării. Fluvial, Dunărea începe şi se sfârşeşte cu numele ,,vlahilor negri”. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea Neagră.
În Domneşti a staţionat între anii 261-280 d.Hr, un corp al Legiunii romane X Fretensis. De la ei a rămas până azi tradiţia de a pune pe morminte o cruce de lemn, în formă de steag roman. Domneştiul a stat în strânsă legătură cu cetatea daco-romană de la Sărăţel, având în exploatare din vechime, sarea de la Slatini (Salinae). Pe ruinele aşezării romane s-a perpetuat un conac boieresc (villa rustica), demolat în 1940. (Horst Göbbel, “Punct crucial în Ardealul de Nord”).
Altarul bisericii evanghelice lutherane este făcut după modelul templelor lui Juppiter. Domneştenii au fost, poate, cei dintâi creştini din zona Bistriţei, deoarece soldaţii Legiunii X Fretensis erau recrutaţi din Siria şi Israel. Creştinismul lor era şi este răsăritean, ortodox. În 1762 au fost siliţi să treacă la greco-catolicism, iar în 1948 au revenit la ortodoxie. În Domneşti au fost mai multe biserici de lemn. Una, din sec. al XVII-lea, a fost donată satului Băiţa, jud. Mureş. Alta a fost demolată în 1987, când, sub păstorirea preotului Pop Alexandru, domneştenii au cumpărat biserica săsească.
FILIA NEŢENI
Satul Neţeni, atestat documentar în 1291, a avut în vechime parohie proprie. Depopularea lui datorată colectivizării şi izolării, l-a adus în situaţia de a avea acum mai puţin de 50 de locuitori. Biserica din Neţeni a fost adusă din Monor, în 1890. Este frumoasă şi bine întreţinută.
Preoţi care au slujit în parohia Domneşti şi în filia Neţeni: Preotul Strâmtură Dumitru Blaga (Bilăgan), 1733, transferat în Gledin, tatăl preotului Alexandru Strâmtură şi bunic al mitropolitului Moldovei, Iacob Stamati, fratele acestuia fiind strămoş al lui Ion Creangă şi al actorului Radu Beligan. Alţi preoţi cunoscuţi: Preotul Buta Porfirie, preotul Ilie Petri, preotul Mureşan Vasile, preotul Ungur Pompei, preotul Pop Alexandru, sub cârmuirea căruia s-a cumpărat biserica, de asemenea, preotul Ciunterei Gavril. Vrednicul preot de acum, cult, echilibrat şi cuminte, Lucian Blaga, a reclădit duhovniceşte şi material parohia şi filia.
În Domneşti s-a născut preotul Ioan Bartoş din Bistriţa şi preotul- profesor Nicolae Feier, autorul acestor rânduri.
Domneştiul este atestat arheologic ca existând în ,,Cultura Cucuteni”, cea mai veche din Europa. Prin decretul regal nr. 2465, din 25 septembrie 1925, zona Domneşti-Măgurele a fost numită ,,Cucuteni pe Şieu”. Din această perioadă datează statuia numită ,,Idolul tăcerii”, descoperită în ,,Râpa cu păpuşi”, azi fiind expusă în centrul curţii Muzeului Judeţean Bistriţa.
Este bine reprezentată, prin vetre de locuire în hotarele satului şi epoca bronzului, (Cultura Wietenberg şi Sărata-Monteoru), precum şi cea a fierului, care debutează odată cu revenirea aici a indoeuropenilor războinici, dacii costoboci, sub stindardul totemic al unui animal de pradă, în special lupul.
Domneştiul, acest sat pontifical- împărătesc, numit în vechime Bileag (,,Blak-bilak” şi ,,Villa pontificalis salinae, Bilak”), este cel mai vechi sat al judeţului Bistriţa-Năsăud. Poularea din vechime a zonei se datorează zăcămintelor de sare de la Slatini.
Două altare romane, închinate lui Juppiter Cel Bun şi Mare şi zeiţei Terra Mater, au fost decoperite în incinta fostei colonii romane din Domneşti. Romanii i-au zis Blak-Villak-ului, Neridon.
Numele Blak-Villak înseamnă în sanscrită ,,Lupi negri”, nume războinic al nobilior şi regilor daci ,,tarabostesii”, ,,bessi” (preoţii daci), ,,pileaţii”, ,,avii” (părinţii) sau ,,moesii” (moşii). Herodot spune că ,,tracii merg la luptă purtând pe umeri şi cap piei de lup”. (Herodot, Istorii, VII). Bileagul a purtat numele dacic (indo-european) din antichitate, deşi cercetătorii istoriei locale atestă satul abia începând cu anul 1264, momentul venirii coloniştilor saşi, ca ,,Blak”, ,,Billak”, sau ,,Villa pontificalis”.
Numele coloniei romane de la Domneşti, atestată epigrafic în anul 261 d.Hs, pe unul dintre altare, era ,,Neridon.” În limba latină ,,nero”, ,,neri” înseamnă ,,negru”, ,,negri”, fiind sinonim cu dacicul ,,Blak-bilak” (Lupul negru). De aici vine şi numele de ,,vlak”, ,,vlah”, sau ,,valah”)”, iar ,,don” însemnă în latina provincială, ,,domn”. În traducere ,,neridon” înseamnă: ,,Domn Negru”, cu totem (stemă, steag) lupul. ,,Nerii donii” sau ,,Doni neri”, au dat şi numele getic al Dunării. Fluvial, Dunărea începe şi se sfârşeşte cu numele ,,vlahilor negri”. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea Neagră.
În Domneşti a staţionat între anii 261-280 d.Hr, un corp al Legiunii romane X Fretensis. De la ei a rămas până azi tradiţia de a pune pe morminte o cruce de lemn, în formă de steag roman. Domneştiul a stat în strânsă legătură cu cetatea daco-romană de la Sărăţel, având în exploatare din vechime, sarea de la Slatini (Salinae). Pe ruinele aşezării romane s-a perpetuat un conac boieresc (villa rustica), demolat în 1940. (Horst Göbbel, “Punct crucial în Ardealul de Nord”).
Altarul bisericii evanghelice lutherane este făcut după modelul templelor lui Juppiter. Domneştenii au fost, poate, cei dintâi creştini din zona Bistriţei, deoarece soldaţii Legiunii X Fretensis erau recrutaţi din Siria şi Israel. Creştinismul lor era şi este răsăritean, ortodox. În 1762 au fost siliţi să treacă la greco-catolicism, iar în 1948 au revenit la ortodoxie. În Domneşti au fost mai multe biserici de lemn. Una, din sec. al XVII-lea, a fost donată satului Băiţa, jud. Mureş. Alta a fost demolată în 1987, când, sub păstorirea preotului Pop Alexandru, domneştenii au cumpărat biserica săsească.
FILIA NEŢENI
Satul Neţeni, atestat documentar în 1291, a avut în vechime parohie proprie. Depopularea lui datorată colectivizării şi izolării, l-a adus în situaţia de a avea acum mai puţin de 50 de locuitori. Biserica din Neţeni a fost adusă din Monor, în 1890. Este frumoasă şi bine întreţinută.
Preoţi care au slujit în parohia Domneşti şi în filia Neţeni: Preotul Strâmtură Dumitru Blaga (Bilăgan), 1733, transferat în Gledin, tatăl preotului Alexandru Strâmtură şi bunic al mitropolitului Moldovei, Iacob Stamati, fratele acestuia fiind strămoş al lui Ion Creangă şi al actorului Radu Beligan. Alţi preoţi cunoscuţi: Preotul Buta Porfirie, preotul Ilie Petri, preotul Mureşan Vasile, preotul Ungur Pompei, preotul Pop Alexandru, sub cârmuirea căruia s-a cumpărat biserica, de asemenea, preotul Ciunterei Gavril.
Vrednicul preot de acum, cult, echilibrat şi cuminte, Lucian Blaga, a reclădit duhovniceşte şi material parohia şi filia.
În Domneşti s-a născut preotul Ioan Bartoş din Bistriţa şi preotul- profesor Nicolae Feier, autorul acestor rânduri.